Miop, tăcut, cu zâmbet trist,Cu poante seci şi fără har,Am devenit epigramistDintr-o... eroare de tipar.


miop-tăcut-cu-zâmbet-tristcu-poante-seci-şi-fără-haram-devenit-epigramistdintr-o-eroare-de-tipar
constantin aurel dragodanmioptăcutcuzâmbettristcupoantesecişifărăharamdevenitepigramistdintroeroaredetiparcu zâmbetpoante seciseci şişi fărăeroare dede tiparpoante seci şiseci şi fărăeroare de tiparpoante seci şi fără

Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti.Universul e o carte,Dumnezeu i-a fost zeţar,Iar în carte-i şi pământulO eroare de tipar.Când muza, debordând de har,Cu poante noi mă inspirase,Nevastă-mea îmi strigă iar:- Bărbate, treci şi spală vase!Femeia, când are har, Iscusinţă de modistă Şi-un zâmbet oferă-n dar, Ce bărbat îi mai rezistă?!Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natură, aceea am devenit noi prin har.E frig şi soarele danturaNe-arată cu un zâmbet trist,De parc-ar fi văzut facturaŞedinţelor de la dentist.