Margaret: Bună ziua, Charles. Charles: Doamnă maior. Margaret: Te deranjez? Charles: Nu încă. Margaret: Mă întrebam dacă pot să vorbesc cu tine despre... Charles: Acum mă deranjezi. - Borcanul cu Citate

Margaret: Bună ziua, Charles. Charles: Doamnă maior. Margaret: Te deranjez? Charles: Nu încă. Margaret: Mă întrebam dacă pot să vorbesc cu tine despre... Charles: Acum mă deranjezi.


margaret-bună-ziua-charles-charles-doamnă-maior-margaret-te-deranjez-charles-nu-încă-margaret-mă-întrebam-dacă-pot-să-vorbesc-cu-tine
m.a.s.hmargaretbunăziuacharlescharlesdoamnămaiortederanjeznuîncăîntrebamdacăpotvorbesccutinedespreacumderanjezibună ziuadoamnă maiorte deranjeznu încămă întrebamîntrebam dacădacă potpot săsă vorbescvorbesc cucu tinetine despredespre charlesacum mămă deranjezimă întrebam dacăîntrebam dacă potdacă pot săpot să vorbescsă vorbesc cuvorbesc cu tinecu tine despretine despre charlesacum mă deranjezi

Charles Brandon: Înălţimea voastră aşteaptă cu nerăbdare nunta? Am auzit că regele era un bun călăreţ... la vremea lui. E faimos pentru amantele lui. Prinţesa Margaret: Nu mă tachinaţi. Nu îmi place. Charles Brandon: Vă va plăcea când un bătrân va încerca să facă dragoste cu dumneavoastră? Prinţesa Margaret: Domnia voastră merge deja prea departe. Charles Brandon: Biblia zice că adevărul te va elibera. Prinţesa Margaret: Asta e blasfemie.Charles: Trebuie să recunosc, sună destul de interesant. Ouă al fresco. Margaret: Picnicul sună atât de bine când vorbeşti de el în franceză. Charles: E italiană. Margaret: Cu atât mai bine.Margaret (râzând): Tocmai ce mă gândeam: Charles Emerson Winchester al Treilea sforăie. Charles: Nu, Charles nu sforăie. Având în vedere că nu am sforăit niciodată în viaţa mea, de ce aş începe aşa, deodată? Asta, bineînţeles, dacă aş fi început. Dar, bineînţeles, nu am făcut-o.Charles: Margaret, nici femeile din clanul Winchester nu fac treabă de femei.Andrew Paxton: O să-i spunem familiei mele despre logodna noastră când vreau şi unde vreau. Acum roagă-mă frumos. Margaret Tate: Ce să te rog frumos? Andrew Paxton: Roagă-mă frumos să mă însor cu tine... Margaret. Margaret Tate: Ce vrei să spui? Andrew Paxton: M-ai auzit. În genunchi. Margaret Tate (îngenunchează): Îţi convine aşa? Andrew Paxton: Îmi place aşa. da. Margaret Tate: Poftim. Vrei să te însori cumine? Andrew Paxton: Nu, spune-o cu convingere. Margaret Tate: Andrew. Andrew Paxton: Da, Margaret. Margaret Tate: Dragă Andrew. Andrew Paxton: Ascult. Margaret Tate: Ai vrea, te rog, cu cireşe deasupra, să te însori cu mine? Andrew Paxton: Bine. Nu-mi place sarcasmul din vocea ta, dar o fac. Ne vedem mâine la aeroport.Charles Brandon: Noi trebuie să rămânem în graţiile regelui sau vom deveni nişte nimicuri. Lasă-l să se însoare cu cine vrea. Prinţesa Margaret: Aşa ai gândit mereu, nu-i aşa? Eşti foarte cinic. De-asta eşti prieten cu diavolul de Boleyn? Charles Brandon: Ţi-a plăcut de el când ne-a ajutat să ne întoarcem la curte. Sau erai doar cinică? Prinţesa Margaret: Nu-i cunoşteam jocul atunci. Acum îl ştiu şi îl dispreţuiesc. Charles Brandon: Şi eu, dar mai mult îl urăsc pe Wolsey. Este o căsătorie convenabilă. Prinţesa margaret: Ca a noastră. Charkes Brandon: Nu, eu te-am iubit. Prinţesa Margaret: Nu ştii ce înseamnă acest cuvânt. Poţi iubi un an, o lună, o zi, chiar şi o oră. Şi în ora aceea chiar cred că iubeşti la fel de bine şi de profund ca orice bărbat. Dar după aceea nu mai iubeşti. Iubeşti pe alta şi apoi pe alta. Dragostea ta e cea mai generoasă acolo unde doare cel mai mult.