Fată bună, nu contest,Însă prea e rea de rest!


fată-bună-nu-contestÎnsă-prea-e-rea-de-rest
constantin sachelaridefatăbunănucontestÎnsăpreareaderestfată bunăprea ee rearea dede restprea e reae rea derea de restprea e rea dee rea de restprea e rea de rest

N-am spus niciodată că am fost o Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.Că vânzătoarea mai înşealăTu ai dreptate, nu contest,Dar am şi-o vagă bănuialăC-ai vrea să fii părtaş la rest...M-a criticat în lipsă,-n hol... E dreptul lui, n-am să-l contest,Dar eu sunt proastă doar în rolŞi nu, ca dumnealui, şi-n rest.Nu cred că siliconul face o fată bună sau rea.C-aşa-i moda se prea poateNu contest că-ntrec măsuraÎnsă parcă prea la toateLi se vede... crăpătura!